sinnerman

Aseara l-am condamnat pe Dumnezeu la moarte. Mi-am dat seama apoi ca n-am ce-mi trebuie pentru o executie conform normelor europene, asadar l-am exilat. Intr-un alter ego mai candid. Si mai stapan pe sine; si mai educat si mai lipsit de vicii. Asa sunt eu - impulsiv la nervi...!
Apoi am dormit. Un somn obositor si inutil, fiindca de dimineata m-am trezit fara nici un scop si fara nici un motiv. Nu mai aveam cu cine sa ma cert. Si nu mai aveam cu cine sa vorbesc. Am ramas fara interlocutor. Doar un papagal schiomp si vaduv care se uita chiondoras la mine agatat de colivia lui murdara si plina de seminte negerminate.
Deci de acum ori de cate ori am sa mai vorbesc singur, am sa am certitudinea ca n-o sa-mi raspunda nimeni. Nici pana acum nu mi-a raspuns, dar traiam cu vaga speranta ca o sa-mi lase un mesaj macar pe masuta din bucatarie, langa scrumiera plina de chistoace si cotoare de mar.
Acum sunt liber sa ma descompun metodic si contratimp. Fara oprelisti. Fara frici. Fara sperante.
Liber sa fac nimic. Pentru ca asta fac cel mai bine in ultima vreme. Si cred ca o fac foarte bine. As putea sa tin o prelegere sau o conferinta in care sa vorbesc ore in sir despre cum fac eu nimic. Fac nimic si-l depozitez in casa, alandala peste tot. Si cand casa s-a umplut cu nimic, incep sa-l depozitez si in suflet.
L-as imparti si altora dar n-au unde sa-l tina, casele lor fiind deja pline cu nimicul lor, pe care ei l-au denumit cumva, ca sa nu-l confunde cu al altora; l-au numit laptop, casetofon, dvd player, Adidas, Zara, Gucci, Sony, euro, prezervative, Cioran, Coelho, Metallica, Absolut, hashish, Coca-Cola...........
eu sunt lenes si nu i-am dat nici un nume, un nimic placid si omogen....ca mine.
Cand nu o sa mai am timp sa fac nimic, o sa incep sa fac ceva, apoi altceva.
Ca asa fac toti.
Aseara am fumat fix doua tigari, m-am uitat pe geam, si am incercat sa ma gandesc la ce-o sa fac azi, dupa cafea, dupa tigara de dimineata, dupa hartiile obligatorii de la serviciu, dupa atacul de panica de la pranz, dupa treizeci de telefoane, dupa ce-mi amorteste spatele pe scaunul incomod de la birou, si am stiut exact ce-o sa fac: nimic. Exact cand vroiam sa ma las...
Ma imaginez la un fel de asociatie a "Persoanelor care fac nimic si vor sa se lase", cum primind batul vorbitor o sa spun clar, raspicat si mandru: "Buna, sunt Dragos si nu mai fac nimic de juma` de an!"Pfff!!! Aplauze si felicitari zgomotoase! "Pai vezi dom`le ca se poate??!!??" Si o sa-mi puna si o bulina in piept...
Deja imi lipseste Dumnezeu. Imi pare rau un pic ca l-am alungat...O sa ne mai vedem in treacat cand o sa-mi vizitez alter ego-ul meu, cam de doua ori pe saptamana, pe dupa amiaza. Sunt curios cum se intelege cu celalalt eu. Ala spre deosebire de mine inca mai fumeaza iarba si Dumnezeu e cam conservator in legatura cu chestiile astea...Sa nu se certe si ei; chiar ar fi pacat!
"...sinnerman where do you go?